Stiri si evenimente: Rosia Montana, Cainii fara stapan, Violul si indiferenta, Dawkins si pedofilia – Unde merge societatea noastra?

large_TMM07RICHARDDAWKINS_447880c

E clar ca societatea noastra este intr-o faza foarte interesanta, intensa si plina de tulburari.

Oamenii ies in strada si protesteaza cu adevarat impotriva coruptiei explicite si castiga atentia conducatoriilor, care se joaca inca cu cerintele lor. Poate cele mai serioase proteste din ultimii 21 de ani. Ma bucura sa vad ca nu implica violenta si ma bucur ca protesteaza pentru o cauza buna. Ma doare in schimb ca nu am auzit, nu stiu sigur daca au fost sau nu, dar eu cel putin nu am auzit „De ce trebuie crestinii sa se implice in aceasta lupta?” Nu am auzit un raspuns evanghelic la problema exploatarii cu cianura de la Rosia Montana. De ce nici un crestin, dintre cei implicati in aceste proteste nu explica motivele particulare pt care noi, ca si urmasi ai lui Isus, luam parte la aceste proteste. As vrea sa aud pe cineva explicand de ce natura are valoare. Sa arate din Cuvant ca noi toti avem un mandat primit de la Dumnezeu cu privire la ingrijirea, lucrarea si protejarea planetei. Este clar pt toata lumea, indiferent de pozitia lui religioasa, ca nu am implinit acest mandat si impreuna cu caderea noastra in pacat si natura a suferit consecinte devastatoare. As vrea sa ma bucur ascultand pe cineva predicand evanghelia noastra glorioasa care ne arata cum Dumnezeu invadeaza lumea noastra corupta care sa o restaureze. Cum El face prin Isus toate lucrurile noi si cum El ne promite ca cerul va invada pamantul si ca cei blanzi vor stapani pamantul. Sa ne arate iubirea Creatorului pentru creatia Sa si cum noi, cununa creatiei Sale si reprezentatii si ambasadorii Sai ar trebui sa fim primii, avangarda celor care se lupta pt o viata mai sanatoasa, mai curata, mai ECO. Sper inca sa se auda si acest mesaj. Sper sa auda cultura noastra si mesajul restaurarii fintelor umane, nu doar al naturii, si crestinii sa fie agentii, uneltele folosite de Dumnezeu in opera de arta pe care El o face acum din lumea noastra.

Pe de alta parte tot saptamaniile astea toata lumea vorbeste din nou despre problema cainilor vagabonzi. Deplang si eu moartea lui Ionut si ca tata a doi copii, dar si ca un iubitor de caini, trebuie sa recunosc ca inima imi e impartita si nu stiu ce pozitie sa iau. Imi iubesc mai mult copiii ca toate animalele din lume, dar totusi nu toate animalele si nu toti cainii sunt un pericol real. Cred ca la fel ca in totdeauna, avem tendinta de a ne pozitiona in extreme si de acolo sa aruncam cu pietre si cu noroi in cealalta tabara. Nu vreau sa fac asta, chiar daca asta inseamna sa fiu la mijloc si sa fiu lovit din ambele parti. As fi vrut si aici sa aud o pozitie crestina. Sa explice cineva ce are de zis Biblia despre subiectul asta. Ma intreb si eu, poate imi raspunde cineva, nu are nimic de zis Biblia despre asta? Eu stiu ca are si ca sunt pasaje in care se vorbeste chiar despre cazuri de genul asta in care un animal ataca un om si-l omoara si ce trebuie facut. Dar mai mult decat atat as fi vrut ca cineva sa vorbeasca si despre iertare. Jocul cu vinovatia este sport national la noi, la romani. Toata lumea cauta vinovatul si cei mai multi au gasit in bunica tapul ispasitor. Ce sa facem? Sa o ardem pe rug, sa o omoram cu pietre? Nu cred ca s-ar opune luand in considerare cat de mult se acuza singura. Ea spunea ca nu se poate ierta si ca viata ei nu mai are sens. Sa continuam sa o facem sa sufere? Nu e nimeni sa-i spuna de iertarea ce se gaseste in Isus? Ca e posibil ca Ionut sa nu fie pierdut pt totdeauna si ca daca ea se impaca cu Dumnezeu il poate avea pt vesnicie. Nu e nici unul care sa-i spuna o veste buna, si ca viata poate avea sens chiar si in fata unor astfel de tragedi? De ce nu invatam nimic din asta si de ce nu acceptam ca se putea intampla la oricare din noi ca intr-un moment de neatentie sa ne dispara un copil in parc. In urma cu cateva luni nepotica mea de 4 ani a disparut asa cand eram cu ea in parc si au fost cele mai negre minute din viata mea. Cand am gasit-o era sa lesin. Mi-au trecut prin minte tot felul de scenari urate cu pedofili si traficanti de organe, dar numai prin harului lui Dumnezeu am fost protejat ca ea sa nu fie in locul lui Ionut. Voi cei cu sete de sange si cu o dorinta arzatoare de a avea o noua vanatoare de vrajitoare, voi nu ati patit asa ceva niciodata? Si daca erati voi in locul bunicii cum ati vrea sa fiti tratati de ceilalti? Nu e destula suferinta ei, trebuie torturata neaparat? Oricum ideea cu pedofilii care s-a vehiculat in legatura cu acest caz mi se pare cel putin probabila, luand in cosiderare si cazul jurnalistei violate tot intr-un loc de joaca pt copii din Bucuresti? Ce au ajuns parcurile, cele mai periculoase locuri din oras? Ce ne facem cu pedofilii care bantuie parcurile in cautare de victime?

Dar stricaciunea societatii nu se termina aici, asa ca continuam cu alte evenimente importante din ultimele saptamani.

ProTV face o emisiune in care se prezinta casatoria unul cuplu Gay, cu tot cu binecuvantare religioasa, in timp ce BOR este atacata pe fata si de mai multe ori subtil. De ce daca consideri ca homosexualitatea este imorala este gresit si etichetat ca homofobie, dar daca consideri ca crestinismul care face asta este imoral nu este gresit si nu e crestinofobie? De ce e OK sa fi tolerant cu toate aberatiile sexuale si de orice natura, dar crestinii sunt singurii care nu mai au dreptul la libertate de opinie?

 

Cazul violului jurnalistei din Bucuresti a socat Romania, dar nu violul in sine este cauza socului, pt ca avem un viol la 10 ore in tara noastra „crestina”, ci raspunsul, sau mai bine zis lipsa unui raspuns, a unei reacti, in fata acestui viol la ora 16, in mijlocul zilei, in vazul lumii, in parc. Indiferenta naste monstri si faptul ca uitam ca „tot ce trebuie sa faca oamenii buni ca raul sa triumfe, este sa nu faca nimic” va aduce din nou peste noi perioade tot mai intunecate. Ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat curajul ca si inainte sa fiu crestin si dupa, sa nu asist la nici un astfel de eveniment fara sa ma implic. E adevarat ca a trebuit unele dati sa ma lupt cu oameni cu cutitul in mana ca sa nu-l faca teaca pe altul, sau ca a trebuit sa ii smulg lama unui bolnav psihic care se taia cu ea in fata blocului. A trebuit sa ma expun la multe pericole si sa ma murdaresc sau sa-mi mai rup o haina doua, dar nu as alege niciodata sa nu ma fi implicat. Nu spun asta ca sa fac pe eroul, nu mi se pare nimic eroic aici, asa e normal si societatea care vede astea ca fapte de eroism arata doar cat de bolnava este si cat de departe de normalitate se plaseaza. Ma doare inima gandidu-ma ca sotia mea ar putea sa fie victima unui astfel de atac si altii barbati sa fie in stare sa intervina si sa nu o faca. Daca un cunoscut de al meu, ar fi prezent si nu ar interveni nu stiu cum as mai putea vreodata sa fiu prieten cu el.

Ajungem si noi ca in SUA sa se faca astfel de abuzuri in mijlocul pietei sau in gara si nimeni sa nu miste un deget.

De ce s-a ajuns aici, cum se poate extirpa constiinta unei natiuni? Cum  se poate sa nu mai avem nici un fel de sentiment civic si de responsabilitate sociala? Unde sunt barbatii, adevaratii barbati, curajosi si gata sa apere printesa in pericol? Oare sunt prea efeminizati si nu isi risca lacul transparent de pe unghi si nu vor sa-si puna in pericol tenul ingrijit la solar pt a interveni intr-o astfel de nenorocire? Unde sunteti mai muschiulosilor? La sala de forta? Jucand jocuri cu pac-pac pe calculator si impuscand baietii rai in lumea virtuala? Mi-e scarba si rusine sa fac parte dintr-o astfel de generatie de fatalai care nu merita numele de barbati. Probabil in timp ce aceste lucruri se intamplau barbatii din preajma erau cu ochii in telefoanele lor destepte. Unii dintre ei poate se distrau sa vada o farsa stupida facuta special pt azi, VINERI 13. Imi vine sa spun tot felul de lucruri dure cum se spun in acest articol, dar ma abtin, pt ca stiu ca si voi aveti nevoie de har.

Si pt voi exista iertare, restaurare si posibilitatea de a deveni barbati adevarati definiti de un carcater puternic, de curaj, integritate, responsabilitate si constiinta sociala.

Am primit un CD de la Cristi Cazacu pe care mi-a scris acest mesaj, la care si saptamana asta am meditat „Madalin, fii barbat, ca si Cristos!”. Asta imi doresc pt mine si asta va doresc si voua, daca nu, e clar ca societatea va fi un faliment sigur si asta in scurt timp.

Inima mea plange alaturi de tanara de 22 de ani si ma rog pt ea ca Domnul sa ii vindece ranile, atat cele fizice cat si cele sufletesti. Aici puteti citi povestea ei.  Doamne Isuse trimte Tu oamenii Tai sa ii aduca incurajare si mangaiere intr-o perioada asa de grea ca si aceasta si ajut-o Tu, pt ca numai Tu poti face asta, ajut-o sa ierte, pt ca daca nu iarta va fi mistuita de ura si mania pastrata in inima ei. Ma gandesc la legea propusa de senatorul PDL Mihai Rogojan si daca nu are dreptate cand spune cu privire la castrarea chimică a violatorilor şi a pedofililor: „Dacă nu votăm această lege înseamnă că suntem cu toţii nişte pedofili şi nişte violatori!”

Trecem la ultimul eveniment, cel mai tulburator dupa parerea mea si anume interviul acordat de Richard Dawkins revistei TheTimes. Aici puteti vedea articolul la el pe site, si aici puteti vedea si traducerea unei parti in romana. Acelas autor, cel mai cunoscut si mai vocal ateu al zilelor noastre ne spunea nu cu mult timp in urma ca un porc adult este mai uman decat un copil nenascut. Dar acum cred ca a intrecut orice masura. In acest interviu justifica intr-un fel pedofilia moderata sau usoara. Citatele sunt incredibile si vreau sa pun doar doua.

„Dawkins explică se înseamnă pentru el pedofilia „ușoară” dând un exemplu din propria viață. Pe când avea doar 11 ani profesorul său de desen l-a pus o dată pe genunchi, i-a deschis pantalonii și l-a apucat de organele genitale. Când le-a spus colegilor ce s-a întâmplat, a avut surpriza să afle că mai mulți dintre ei fuseseră abuzați de profesor. Cu toate astea, profesorul explică faptul că „la fel cum astăzi nu condamnăm o persoană pentru rasism la fel cum făceam în secolele 18 și 19, privesc înapoi la copilăria mea și îmi este imposibil să condamn lucruri ca pedofilia ușoară, după standardele de azi”.

„Mai departe, Dawkins a postat pe site-ul său un editorial intitulat „Abuzul copiilor: o neînțelegere”. Povestind din nou despre experiența sa cu profesorul de desen, a menționat că nu crede că ceea ce a făcut acesta a provocat o tulburare pe termen lung copiilor și că, până la urmă, sinuciderea profesorului i-a afectat mai mult decât abuzurile sexuale. Părerea sa este bazată pe discuțiile repetate pe care le-a avut cu alți colegi care au trecut prin aceeași experiență, mai ales după moartea celui care i-a abuzat. Cu toate astea, Dawkins recunoaște că nu știe sigur dacă nu cumva unii dintre colegii săi au avut experiențe repetate sau la fel de „superficiale” cum a fost a sa, și își cere scuze dacă a greșit cumva în privința vreunuia dintre ei.”

 

In acest articol apar multe detali interesante despre viata lui Dawkins care mie unul imi explica de ce e atat de acid in atacurile lui impotriva crestinismului. Povesteste despre convertirea lui la crestinism si despre apostazia lui, dar in toate acestea, sub cuvinte simti multe rani ce nu au fost niciodata tratate. Faptul  ca nu vrea sa vorbeasca deloc despre cele 3 casnici care le-a avut si au sfarsit toate in divort din nou imi sugereaza probleme semnificative.

 

Dar totusi intreb si eu prietenii mei atei, daca vreun din ei a citit pana aici, nu e logic pt voi ce zice el? Nu are „dreptate” din p.d.v. evolutionist?

De ce ar fi pedofilia gresita daca nu raneste pe nimeni? Sau incestul? Sau ….

Unde o sa ajungem asa dragii mei?  Se pare ca noile legi UE care sunt mult mai aspre fata de pedofili nu tin cont de tendintele progresive ale lui Dawkins mostenite de la unul din cei mai mostruosi intelectuali care au trait Albert Kinsey. Aici puteti vedea un documentar despre viata lui care va va soca. De asemenea se pare ca Dawkins nu tine cont nici de stiinta pe care o lauda atat de mult lasand la o parte studi recente cu privire la efectul abuzului sexual asupra creierului copiilor.

Oare ne mai miram atunci cand un medic roman, profesor  tot  la Oxford, ca si Dawkins, publica un articol in Jurnanul de Etica Medicala in care se spune „”viata copilului incepe atunci cand parintii incep sa simta ca ea incepe” si ca „nu este nicio problema ca parintii sa isi ucida copiii pana la varsta de 3 ani”. Omul de televiziune Harriss-Perry sustine uciderea copiilor dupa nastere si ataca dur informatia ca „o fiinta care respira, careia ii bate inima si careia ii functioneaza creierul este vie si nu moarta”. … Articolul ce se numeste „Avortul post-natal: De ce ar trebui pastrat in viata bebelusul?” publicat in „Jurnal de Etica Medicala” a fost conceput de Alberto Giubilini de la Universitatea din Milano si Francesca Minerva de la Universitatea din Melbourne pentru Filosofie Aplicata, doi colegi ai profesorul Julian Savulescu. Acestia declara faptul ca pruncuciderea ar trebui sa devina legala, dar denumirea nu este prea prietenoasa si ca ea ar trebui schimbata in „avort post-natal”. In articol, expertii in bioetica declara ca  „nou nascutii nu au niciun drept la viata si parintii pot decide sa isi ucida copiii din varii motive: daca acestia au senzatia ca nu pot face fata costurilor aferente cresterii unui copil, daca isi dau seama ca nu se pot ocupa de ingrijirea si educatia lui sau daca descopera ca cel mic plange foarte mult.”

 

Inima mea plange pt Romania, pt lumea in care traim, pt lumea ce o lasam copiilor nostri.

Oare cand va veni TREZIREA?!?

Predicarea in aer liber – Iti sparge fata

Sunt socat de transformarea ce are loc in America. Devinde din ce in ce mai secularizata si mai anticrestina. Cred ca in scurt timp va concura cu alte tari gen Iran, Siria, China in privinta prigonirii crestinilor si a ingradirii liberatatii de exprimare publica.

Un alt caz ingrijorator s-a intamplat recent dupa ce un fost politist, acum pensionat,  premiat in peste 60 de cazuri, a fost recent arestat pentru predicare in aer liber.

http://www.archbishop-cranmer.blogspot.co.uk/2013/07/street-preacher-interrogated-by-police.html

Dar ce ma surprins de violenta homosexualilor toleranti, cand sarbatoresc ziua tolerantei si cum in numele tolerantei ii zdrobesc pe cei ce se opun lor. NICE!

Predicator atacat

Alte exemple ingrijoratoare:

http://www.telegraph.co.uk/news/religion/7668448/Christian-preacher-arrested-for-saying-homosexuality-is-a-sin.html

http://www.huffingtonpost.com/2013/05/01/preacher-arrested_n_3191879.html

http://www.albertmohler.com/2010/05/04/its-getting-dangerous-out-there-a-preacher-is-arrested-in-britain/

Aici video-ul cu arestarea sa: http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=12LtOKQ8U7c#at=66

Cand o sa ne trezim o sa fie prea tarziu.

TREZIREA!!!

Circ crestin :(

http://www.internetmonk.com/archive/imonk-on-the-evangelical-circus

Dupa cum stiti majoritatea celor care imi cititi blogul, si eu imi spun marturia cand sunt invitat sa o fac. Ultimele saptamani am facut asta de 3 ori. Am fost la 2 radiouri si nu sunt impotriva acestei practici, desi incep sa ma intreb cat de eficienta este si ce roade aduce pe termen lung, in special in cei care o fac ca mod de viata. De aceea in ultimul timp am incercat ca partea cu viata mea trecuta sa fie cat mai scurta si sa insist pe Scriptura si sa predic evanghelia cat mai clar. De aceea am incercat atat la Biserica din  Manastur cat si la concertul din Bucuresti sa expun un text din Scriptura, deoarece Biblia este net superiora oricaror experiente personale, inclusiv a mea.

Un alt lucru care ma ingrijoreaza este imaginea asta de „vedeta crestina” care se creaza in jurul celor care isi spun marturia, pe care eu personal o vad de multe ori ca un blocaj in apropierea de oameni in loc sa ajute relatiile cu ceilalti, pentru ca incepi sa fi pus pe un piedestal si considerat un om diferit si parca mai sfant ca restul crestinilor.  Statutul asta privilegiat si cultul personalitatii pe care il intretinem prin astfel de obiceiuri incepe sa ma deranjeze tot mai mult, in special pentru ca sunt si eu vizat de tentaculele lui si nu vreau sa cad in capcana Diavolului, adica in mandrie.

Ma supara enorm acceptarea perspectivei post-moderne in materie de comunicare in care „meta-naratiunea e rege” si nimeni nu poate sa argumenteze sau sa intrebe nimic.

„Daca asa ti s-a intamplat ce pot sa zic eu”.

Si in felul acesta gandirea critica si analitica este descurajata si oricine are o experienta, indiferent cat de incredibila, ba chiar frauduloasa, este protejat de sistemul creat in care nimeni nu are voie sa puna intrebari la nimeni si poti sa spui orice tampeni si aberati si nimeni nu iti va cere socoteala. De ce? Pentru ca azi crestinii au adoptat lozinca preferata a lumii, probabil singura expresie de la Domnul Isus pe care o stiu multi dintre ei, si anume : „NU JUDECA CA SA NU FI JUDECAT!”

Imi aduc aminte cand a venit Paul, indianul apostol, in Valea Jiului, si predica o gramada de aberati si nimeni nu a luat nici o pozitie. Cand am scris o scrisoare de atentionare cu privire la invatatura lui, discutata personal cu el in repetate randuri, mai ales ca am si tradus pentru el, nimeni nu a tinut seama de avertizare si a predicat in continuare in biserici si este inca invitat sa o faca. Sunt curios daca i-a pus cineva vreo intrebare despre teologia prosperitatii pe care o predica si despre atitudinea anti-intelectuala, dar ma indoiesc, ca doar ar fi lipsa de dragoste, nu?

Ma intreb cum ar fi vazut Domnul Isus azi in bisericile pocaitiilor cand ne gandim cat de urat vorbea cu cei ce aveau „cheile cunostintei, ei nu intrau si nici pe altii nu-i lasau sa intre”. Sau Pavel cu Elima vrajitorul ce a orbit in urma blestemului apostolului. Sau Petru cand vorbeste de invatatorii mincinosi care vor strecura pe furis invataturi nimicitoare. OFFFFFFFF cat de departe am alunecat fata de iubirea adevarului pentru care inaintasii nostri si-au varsat sangele. Oare se poate lauda Dumnezeu si cu noi ca uram invatatura pe care si El o uraste cum face cu biserica din Apocalipsa.

Acum e timpul sa trecem la ce m-a facut de fapt sa scriu acest articol si anume cazul lui Tony Antony pe care l-am intalnit ieri si am incercat sa-i pun cateva intrebari cu privire la autenticitatea marturiei lui, dar despre asta in detaliu in urmatorul articol…. (ca sa nu fie prea lung si plictisitor acesta)

Madalin P.